Palatul Gaultier

Creatorul de moda se instaleaza la Paris într-un scrin Belle Epoque, fost templu al proletariatului. Turul proprietarului si revenirea la confectionarea unui look total. Povestea numarului 325 de pe strada Saint-Martin din Paris este legata de societatea filantropica ce comanda în anul 1912 acest imobil în stilul artelor frumoase atât de apreciat în Belle Epoque. Evenimentul va marca venirea la putere a miscarii mutualiste create de Ferdinand Boire. Acest încasator de posturi reuneste 200.000 de aderenti ale caror economii erau garantate de catre proprietatea a 42 de imobile, precum palatul Mutualitatii. Numit « Viitorul proletariatului », era fieful tuturor reuniunilor. Sala de sarbatori servea drept sala pentru organizarea de baluri si receptii fastuoase pentru a rotunji patrimoniul colectiv.

Arhitectura sa remarcabila – cu toate ca nu poate fi clasata – este opera lui Bernard-Gabriel Beleste, care, sub elanul modernitatii, a imaginat boltele fara stâlpi. Dar pentru ca epoca apartinea decorurilor, el l-a chemat pe Henri- Paul Hannotin care s-a ocupat de decorare, de unde au rezultat spiralele si vitraliile, inspirate de scoala de la Nancz, desenul feroneriei, si în special cel al rampei scarii monumentale.


Abandonat în anii 1990, fragmentat si împrejmuit, edificiul a adapostit o fabrica de panglici de hârtie, apoi o sala de box, o discoteca (Charivari), si spatii de joaca pentru copii. În fine, în 2002, devine cartierul general al Partidului Socialist, care a instalat aici Atelierul de campanie al lui Lionel Jospin în sala de baluri, pâna în seara fatala a primului tur al prezidentialelor.

Imagini si puneri în scena Alain Moatti si Henri Rivière, asociati înca din 1991, îsi vor aduce aminte mult timp de fraza pronuntata de Jean-Paul Gaultier atunci când le-a încredintat restaurarea fostului Palat al Mutualitatii. „Aleg proiectul dumeavoastra deoarece este singurul care ma face sa visez.”

Lumina eleganta, spirit rococo

Imensele ventilatoare în forma de aripi de libelule, oglinzile gigantice sublinieaza stilul beaux-arts dar fara a-l accentua. Lustrele sub forma de picaturi de cristal puse între doua placi de sticla sunt creatia artistului Hervé Audibert, care a reusit si o excelenta evidentiere a luminii. Printre altele, paleta cromatica perfecta a acestui stil usor rococo : peretii sunt fildes, dalele „metrou” gri metalizat, si solul lacuit în negru si cu rasina, astfel încât doar culorile rochiilor se vor reflecta în acest univers de o sincera sobrietate.

Plastic precum sticla

Mai trebuie amintita inovatia tehnologica a celor 3 pereti de stica din sala de gala (30 de metri patrati fiecare !), care sunt prinsi de un film din plastic asemanator sticlei, sistem de origine engleza si care ofera toate garantiile izolarii si a securitatii.